Ce regim matrimonial să aleg?

Ce regim matrimonial sa aleg?

Ce regim matrimonial să aleg ?

În România, regimurile matrimoniale reglementează modul în care bunurile și datoriile sunt gestionate în cadrul căsătoriei. Acestea sunt esențiale pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor patrimoniale ale soților. Conform Codului Civil român, există trei regimuri matrimoniale principale: comunitatea legală, comunitatea convențională și separația de bunuri. În continuare, vom explora fiecare regim, analizând cadrul legal, avantajele și dezavantajele fiecăruia.

Comunitatea legală

Cadrul legal

Regimul comunității legale este reglementat de articolele 339-359 Cod Civil.

Potrivit art. 339 Cod civil: ”Bunurile dobândite în timpul regimului comunităţii legale de oricare dintre soţi sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmăşie ale soţilor.”

Conform regimului comunității legale, toate bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei constituie bunuri comune în devălmășie. Există însă și excepții, reprezentate de bunurile proprii.

Regimul comunității legale este regimul matrimonial standard care se aplică automat în absența unei opțiuni exprese pentru unul dintre celelalte două regimuri matrimoniale: separația de bunuri sau comunitatea convențională. Acestea din urmă sunt considerate regimuri convenționale și necesită o convenție matrimonială specifică pentru a fi implementate.

Bunurile proprii despre care am făcut vorbire mai sus sunt  considerate excepții ale regimul comunității legale. De aceste bunuri soțul poate dispune liber.

Articolul 340 din Codul Civil le specifică exhaustiv:

Nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecărui soţ:

a) bunurile dobândite prin moştenire legală, legat sau donaţie, cu excepţia cazului în care dispunătorul a prevăzut, în mod expres, că ele vor fi comune;

b) bunurile de uz personal;

c) bunurile destinate exercitării profesiei unuia dintre soţi, dacă nu sunt elemente ale unui fond de comerţ care face parte din comunitatea de bunuri;

d) drepturile patrimoniale de proprietate intelectuală asupra creaţiilor sale şi asupra semnelor distinctive pe care le-a înregistrat;

e) bunurile dobândite cu titlu de premiu sau recompensă, manuscrisele ştiinţifice sau literare, schiţele şi proiectele artistice, proiectele de invenţii şi alte asemenea bunuri;

f) indemnizaţia de asigurare şi despăgubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soţi;

g) bunurile, sumele de bani sau orice valori care înlocuiesc un bun propriu, precum şi bunul dobândit în schimbul acestora;

h) fructele bunurilor proprii.

Comunitatea convențională

Cadrul legal

Regimul comunității convenționale este reglementat prin articolele 366-368 Cod civil.

Potrivit articolului 366 Cod civil: ”Regimul comunităţii convenţionale se aplică atunci când, în condiţiile şi limitele prevăzute în prezenta secţiune, se derogă, prin convenţie matrimonială, de la dispoziţiile privind regimul comunităţii legale.”

Acest regim se bazează pe o convenție matrimonială încheiată înainte sau în timpul căsătoriei. Aceasta trebuie să fie un înscris autentic autentificat de un notar public, semnat de ambii soți.

Conform art. 367 din Codul Civil, soții pot stabili prin convenție:

  • Includerea în comunitate a bunurilor și datoriilor proprii, cu excepțiile prevăzute la art. 340 lit. b) și c).
  • Restrângerea comunității la anumite bunuri sau datorii determinate, indiferent de momentul dobândirii acestora.
  • Necesitatea acordului ambilor soți pentru încheierea anumitor acte de administrare.
  • Includerea clauzei de preciput, care poate fi executată în natură sau prin echivalent din valoarea activului net al comunității.

*Clauza de preciput este o prevedere contractuală în convenția matrimonială care permite unuia dintre soți să preia, înainte de partajul bunurilor comune, unul sau mai multe bunuri specificate. Aceasta clauză este aplicabilă în cazul decesului unui soț și este menită să protejeze interesul supraviețuitorului, oferindu-i prioritate în obținerea anumitor bunuri.

Prin alegerea comunității convenționale, soții derogă parțial de la regimul comunității legale, adaptându-l nevoilor lor specifice prin convenția matrimonială.

Separația de bunuri

Cadrul legal

Regimul separației de bunuri este reglementat de articolele 360-365 din Codul Civil.

Potrivit art. 360 Cod civil: ”Fiecare dintre soţi este proprietar exclusiv în privinţa bunurilor dobândite înainte de încheierea căsătoriei, precum şi a celor pe care le dobândeşte în nume propriu după această dată.”

Separația de bunuri permite fiecărui soț să își gestioneze propriile bunuri și datorii în mod independent.

Pentru a opta pentru regimul separației de bunuri, soții trebuie să încheie o convenție matrimonială, care trebuie să fie un înscris autentic autentificat de un notar public. Aceasta poate fi încheiată fie înainte de căsătorie, fie în timpul acesteia.

ce regmi matrimonial sa aleg?

De asemenea, articolul 370 din Codul civil prevede: ”Dacă regimul matrimonial al soţilor este cel al comunităţii legale sau convenţionale, instanţa, la cererea unuia dintre soţi, poate pronunţa separaţia de bunuri, atunci când celălalt soţ încheie acte care pun în pericol interesele patrimoniale ale familiei.”

Practic, dacă un soț desfășoară activități financiare riscante sau iresponsabile, celălalt soț poate cere protecția instanței, în sensul schimbării regimului matrimonial, pentru a preveni deteriorarea patrimoniului comun al familiei.

Regimurile matrimoniale din România oferă un cadru legal adaptabil pentru gestionarea bunurilor și datoriilor în cadrul căsătoriei. Alegerea regimului matrimonial adecvat este esențială pentru a asigura protecția și transparența necesară în relația patrimonială a soților. Este recomandat ca viitorii soți să consulte un avocat specializat pentru a alege regimul matrimonial potrivit nevoilor lor.

Lasă un răspuns