Drepturile gravidei la locul de muncă 2024
Drepturile mamei și ale gravidelor la locul de muncă sunt protejate printr-o serie de legi și reglementări în România, menite să asigure un mediu de lucru sigur și sănătos. Aceste drepturi sunt reglementate în principal de Codul Muncii, Ordonanța de Urgență nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă, și alte acte normative relevante.
Potrivit OUG 96/2003, salariata gravidă este femeia care anunță în scris angajatorul asupra stării sale fiziologice de graviditate şi anexează un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care să îi ateste aceasta stare.
Iată care sunt cele mai importante aspecte legale și drepturi de care trebuie să țineți cont dacă sunteți gravidă sau proaspăt mamă la locul de muncă, împreună cu obligațiile esențiale ale angajatorului pentru a vă asigura protecția și bunăstarea.
-
Informarea angajatorului
Informați angajatorul printr-o notificare scrisă despre sarcină. Este important ca această notificare să fie formală și să includă toate detaliile relevante, inclusiv documente medicale.
Menționăm că este interzis să i se solicite unei candidate, în vederea angajării, să prezinte un test de graviditate și/sau să semneze un angajament că nu va rămâne însărcinată sau că nu va naște pe durata de valabilitate a contractului individual de muncă.
-
Evaluarea și eliminarea riscurilor
Angajatorii trebuie să evalueze riscurile pentru sănătatea și securitatea lucrătoarelor însărcinate, care au născut recent sau care alăptează.
În urma evaluării, angajatorii au obligaţia să adopte măsurile necesare, astfel încât salariatele să nu fie constrânse să efectueze o muncă dăunătoare sănătăţii sau stării lor de graviditate ori copilului nou-născut, după caz.
Dacă condițiile de muncă sau orarul nu pot fi adaptate pentru a elimina riscurile, angajata poate fi transferată temporar pe un alt post care nu prezintă riscuri, fără reducerea salariului.
-
Dreptul la repaus și mișcare
Pentru salariatele gravide sau lăuze care îşi desfăşoară activitatea numai în poziţia ortostatică sau în poziţia aşezat, angajatorii au obligaţia de a le modifica locul de muncă respectiv, astfel încât sa li se asigure, la intervale regulate de timp, pauze şi amenajări pentru repaus în poziţie sezândă sau, respectiv, pentru mişcare.
-
Reducerea timpului de muncă
În baza recomandării medicului de familie, salariata gravidă care nu poate îndeplini durata normală de muncă din motive de sănătate, a sa sau a fătului său, are dreptul la reducerea cu o pătrime a duratei normale de muncă, cu menţinerea veniturilor salariale.
-
Timpul acordat consultațiilor medicale
Angajatorii au obligaţia de a acorda salariatelor gravide dispensa pentru consultaţii prenatale, în cazul în care investigaţiile se pot efectua numai în timpul programului de lucru, fără diminuarea drepturilor salariale.
-
Pauze pentru alăptare
După revenirea din concediul de maternitate, mamele care alăptează au dreptul la două pauze de câte o oră fiecare pentru alăptare, până la împlinirea vârstei de 1 an a copilului. Aceste pauze sunt considerate timp de muncă și sunt plătite corespunzător.
-
Concediul de maternitate
Gravidele au dreptul la concediu de maternitate de 126 de zile calendaristice, din care 63 de zile înainte de naștere și 63 de zile după naștere. Concediile pentru sarcină şi lăuzie se pot compensa între ele, în funcţie de recomandarea medicului şi de opţiunea persoanei beneficiare, în aşa fel încât durata minimă obligatorie a concediului de lăuzie să fie de 42 de zile calendaristice.
*Maternitatea nu poate constitui un motiv de discriminare. Orice tratament mai puțin favorabil aplicat unei femei legat de sarcină sau de concediul de maternitate constituie discriminare.
-
Concediul de risc maternal
Concediul de risc maternal se poate acorda, în întregime sau fractionat, pe o perioadă ce nu poate depăşi 120 de zile, de către medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical în acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii.
Un lucru important de menționat este faptul că, măsura concedierii nu poate fi dispusă pe durata în care salariata este gravidă sau se află în concediu de maternitate. Excepție de la această regulă o constitutie situația concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare, a dizolvării sau falimentului angajatorului.
În situația în care drepturile salariatelor gravide nu sunt respectate, acestea pot apela la Inspectoratul Teritorial de Muncă sau pot contesta deciziile angajatorului în fața instanței judecătorești competente. Aceste demersuri oferă un mecanism de protecție și remediere pentru mamele care se confruntă cu încălcarea drepturilor lor legale.
Legislație relevantă:
- Codul Muncii (Legea nr. 53/2003, republicată)
- Ordonanța de Urgență nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă
- Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați
- Ordonanța 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate