Drepturile soțului supraviețuitor în materie de succesiune

 

În dreptul succesoral român, soțul supraviețuitor ocupă o poziție aparte. Spre deosebire de alți moștenitori, el nu face parte din nicio clasă de moștenitori legali bazată pe rudenia de sânge, având un statut juridic distinct: el vine la moștenire în concurs cu oricare dintre cele patru clase legale, fără a fi înlăturat de vreuna dintre ele și fără a le exclude la rândul său.

Printre drepturile consacrate în legislația românească în materie de moștenire pentru soțul supraviețuitor se prevede: o cotă parte din moștenire, ce variază în funcție de clasele de moștenitori cu care vine în concurs, dar și drepturi speciale, precum dreptul de abitație și dreptul asupra mobilierului și a obiectelor de uz casnic, atunci când nu vine în concurs cu descendenții defunctului.

Pentru a stabili cota succesorală ce se cuvine moștenitorilor defunctului, sunt stabilite în lege clasele de moștenitori, care vin la moștenire în ordine, succesiv, până la epuizarea masei succesorale. Legea stabilește patru clase de rude care pot fi chemate la moștenire, regula fiind că rudele din clasa mai apropiată le înlătură pe cele din clasele următoare.

Soțul supraviețuitor are consacrată o cotă legală, ce se stabilește astfel:

• Clasa 1 sau clasa descendenților: în această clasă se încadrează descendențiidefunctului, la infinit ( copii, nepoți, strănepoți). În concurs cu această clasă, soțul supraviețuitor va beneficia de o cotă de ¼ din moștenire, iar clasa 1 va culege restul de ¾.
• Clasa 2. Clasa aceasta este mixtă, deoarece cuprinde două categorii de moștenitori, respectiv colateralii privilegiați ( frații defunctului) și a ascendenților privilegiați ( părinții) . Cota soțului supraviețuitor diferă în funcție de categoria de moștenitori cu care vine efectiv la moștenire.
• soțul supraviețuitor (SS) vine în concurs atât cu colateralii privilegiați, cât și cu ascendenții privilegiați, cota soțului va fi de 1/3din moștenire, iar restul de  va reveni clasei 2.
• dacă SS vine în concurs doarcu colateralii sau doar cu ascendenții privilegiați, în atare situații, cota sotului supraviețuitor va fi de 1/2 din moștenire, restul de 1/2 revenind celorlalți;
• Clasa 3 este rezervată ascendenților ordinari ( bunici, străbuniți, etc), iar SS care vine în concurs cu această clasă va culege ¾ .
• Clasa a 4 este clasa colateralilor ordinari ( veri primari), ce va culege ¼ , iar SS ¾.

Pe lângă cota parte din masa succesorală generală, legea îi conferă soțului supraviețuitor două drepturi speciale substanțiale, menite să prevină o degradare bruscă a nivelului său de trai după decesul partenerului.

Un prim drept special substanțial îl constituie dreptul de abitație asupra locuinței familiale. Potrivit art. 973 C. civ., soțul supraviețuitor care nu deține o altă locuință proprie corespunzătoare are dreptul de a continua să locuiască gratuit în casa care a aparținut defunctului sau celor doi soți împreună. Acest drept este gratuit, inalienabil și netransmisibil, servind exclusiv nevoilor sale de locuit. El durează până la executarea partajului succesoral, dar cel puțin un an de la data decesului. Totuși, acest drept se stinge dacă soțul supraviețuitor se recăsătorește înainte de partaj sau dacă ceilalți moștenitori îi pun la dispoziție o altă locuință corespunzătoare.

Pentru a beneficia de acest drept soțul supraviețuitor trebuie să îndeplinească câteva cerințe esențiale:

• soțul supraviețuitor trebuie să fi locuit permanent și în mod stabil în casa respectivă la data deschiderii moștenirii;
• soțul supraviețuitor nu trebuie să aibă drepturi legale care să îi ofere acces la o altă locuință adecvată cerinţelor (nevoilor) sale, în afara celei în care a locuit împreună cu soțul defunct;
• locuința trebuie să fie inclusă în bunurile succesiunii, ceea ce înseamnă că trebuie să fi fost deținută de soțul defunct fie în proprietate exclusivă, fie în proprietate comună (solidar cu soţul supravieţuitor sau cu alte persoane);
• să nu existe o altă dispoziție din partea defunctului (defunctul să nu fi dispus altfel).

Dreptul de abitație poate suporta și modificări, în situația în care locuința nu este necesară în întregime pentru nevoile de trai ale soțului supraviețuitor sau atunci când comoștenitorii îi oferă acestuia o altă locuință care să corespundă condițiilor de locuit avute la momentul deschiderii moștenirii. Modificarea se poate realiza fie pe cale amiabilă, prin înțelegerea părților, fie pe cale judiciară, la cererea adresată instanței competente să soluționeze partajul succesoral, care se va pronunța de urgență în camera de consiliu.

Acest drept are următoarele cauze de încetare:

• efectuarea partajului succesoral (în proprietate), dar numai dacă acesta intervine la cel puțin un an de la moartea defunctului;
• recăsătorirea soţului supravieţuitor, dacă se realizează mai înainte de efectuarea partajului sau chiar împlinirii termenului de un an;
• dobândirea de către soţul supravieţuitor a dreptului exclusiv de proprietate asupra locuinţei înainte de împlinirea unui an de la moartea defunctului;
• decăderea soţului supravieţuitor din dreptul de abitaţie, în cazul în care soţul supravieţuitor abuzează de folosinţa locuinţei, aduce stricăciuni bunului ori îl lasă să se degradeze (a se vedea art. 747 raportat la 754 NCC).

 

II: Cel de-al doilea drept special, este dreptul special asupra mobilelor și obiectelor de uz casnic. Soțul supraviețuitor moștenește în totalitate aceste bunuri destinate servirii gospodăriei comune (mobilier, aparatură electrocasnică, obiecte de decor), fără a fi obligat să le împartă. Acest drept este însă supus două condiții esențiale: defunctul să nu fi dispus altfel prin testament și, mai ales, soțul să nu vină în concurs cu descendenții defunctului. Dacă există copii ai defunctului, aceste bunuri intră în masa succesorală generală și se împart conform cotelor obișnuite, legiuitorul acordând prioritate intereselor copiilor.

Potrivit art. 974 C. civ., soțului supraviețuitor beneficiază, pe lângă cota sa succesorală legală stabilită în concurs cu celelalte clase de moștenitori, de un drept succesoral special asupra bunurilor mobile și obiectelor de uz gospodăresc care au servit folosinței comune a soților: „Când nu vine în concurs cu descendenţii defunctului, soţul supravieţuitor moşteneşte, pe lângă cota stabilită potrivit art. 972, mobilierul şi obiectele de uz casnic care au fost afectate folosinţei comune a soţilor„.

Pentru o privire concretă asupra acestui drept, se impun câteva explicații terminologice.

Termenul „mobilier” desemnează ansamblul bunurilor destinate amenajării și înfrumusețării locuinței soților precum mobilierul propriu-zis, covoarele, cuverturile, jaluzelele, oglinzile, perdelele, fețele de masă și alte obiecte similare. În schimb, prin „obiecte de uz casnic” se înțeleg bunurile care, prin natura și funcționalitatea lor, servesc desfășurării activităților gospodărești, de exemplu televizorul, computerul, aparatura electrocasnică (mașina de spălat, frigiderul, aragazul, aspiratorul, cuptorul cu microunde etc.) cu condiția ca acestea să fi fost destinate efectiv folosinței comune a soților, potrivit propriului nivel de trai al acestora, „chiar dacă nu satisfac o necesitate, ci numai o comoditate sau o plăcere comună a soților„.

O condiție esențială pentru dobândirea acestui drept este ca soțul decedat să nu fi dispus de partea sa din aceste bunuri prin liberalități între vii (donații) sau pentru cauză de moarte (legate făcute prin testament).  Totuși, fiind moștenitor rezervatar în ceea ce privește dreptul său succesoral ordinar, bunurile care au făcut obiectul liberalităților, alături de cele donate sau lăsate prin legat, vor fi incluse în masa de calcul pentru determinarea rezervei succesorale ce i se cuvine soțului supraviețuitor, putând fi avute în vedere pentru completarea acesteia.

Având în vedere cele expuse anterior, drepturile speciale recunoscute acesteia, respectiv dreptul de moștenire asupra mobilierului și obiectelor de uz casnic și dreptul de abitație asupra locuinței, nu au doar o semnificație patrimonială, ci și una socială, întrucât urmăresc menținerea unei continuități firești a vieții de familie după decesul unuia dintre soți.

Scrie-ne și programează o ședință de consultanță juridică!

E-mail: nicoleta@avocatraulea.ro
Telefon: 0721 155 757

Avocat Sibiu