Reflecții juridice de la Conferința de Psihiatrie și Psihologie Medico-Legală 2024

Reflecții juridice de la Conferința de Psihiatrie și Psihologie Medico-Legală 2024

Ce se întâmplă atunci când medicina, psihologia și dreptul se întâlnesc în cazuri complexe și provocatoare? În perioada 20-23 noiembrie 2024, am avut ocazia să aflu răspunsuri la această întrebare, participând, în calitate de spectator, la Conferința de Psihiatrie și Psihologie Medico-Legală desfășurată la Sibiu Evenimentul a adus în prim-plan subiecte care testează limitele legislației actuale și evidențiază nevoia de soluții bine gândite în fața unor situații din ce în ce mai complexe. Am selectat câteva dintre temele care mi s-au părut deosebit de interesante și care merită o privire mai atentă.

Legea nr. 140/2022 – Un pas spre protecția echilibrată a persoanelor vulnerabile

Unul dintre punctele esențiale discutate în cadrul conferinței a fost Legea nr. 140/2022, care aduce o schimbare semnificativă în modul de protecție apersoanelor majore cu dizabilități intelectuale sau psihosociale. Legea urmărește să balanseze două principii fundamentale: protecția persoanelor vulnerabile și respectarea autonomiei acestora, într-un mod care să răspundă atât nevoilor juridice, cât și celor umane.

Conducerea sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive – Reglementări actuale și perspective

Un subiect important discutat la conferință a fost reglementarea actuală a conducerii sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive și noile implicații legislative. Conform Legii nr. 172/2024, acest tip de infracțiune aduce modificări semnificative în regimul sancționator, care merită analizate.

Ce prevede legea acum?

În prezent, persoanele găsite vinovate de conducerea sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive riscă nu doar pedeapsa principală, ci și o pedeapsă complementară ce poate include interzicerea dreptului de a conduce pentru o perioadă de până la 10 ani. Acesta este un aspect important, deoarece reflectă o tendință legislativă mai severă în abordarea acestor fapte.

De asemenea, o altă modificare notabilă este faptul că nu mai poate fi dispusă amânarea aplicării pedepsei în astfel de cazuri.

O problemă prealabilă importantă – Decizia ICCJ

În acest context, o dezbatere juridică majoră privește o chestiune prealabilă de drept, asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) urmează să se pronunțe în 9 decembrie 2024. Aceasta vizează interpretarea și aplicarea unor norme legale privind prezența substanțelor psihoactive în organism.

Problema principală constă în faptul că substanțele psihoactive sunt, uneori, detectate doar în urină, dar nu și în sânge. Acest lucru creează dificultăți în stabilirea efectivă a influenței substanțelor asupra capacității de a conduce. Decizia ICCJ este așteptată cu interes, deoarece va oferi clarificări esențiale care vor influența practica judiciară.

Nașterile la domiciliu și lacunele legislative

Un alt subiect care m-a captivat a fost prezentarea despre vulnerabilitatea nou-născuților și legislația deficitară în cazul nașterilor intenționate la domiciliu. Subiectul a fost abordat de doamna doctor Livia Ognean, care a ridicat o serie de întrebări foarte pertinente:

  • Este legală nașterea la domiciliu și cine răspunde pentru complicațiile care pot apărea?
  • Cum putem asigura o asistență calificată în astfel de cazuri?
  • Ce se întâmplă atunci când părinții refuză procedurile medicale importante pentru sănătatea nou-născutului?

Propunerile sugerate pentru a îmbunătăți situația includ reglementarea pregătirii profesionale pentru doule, colaborarea cu serviciile de ambulanță și clarificarea rolului medicului de familie în monitorizarea post-natală. Mi s-a părut foarte bine gândit acest set de propuneri, dar evident că implementarea lor depinde de schimbări legislative importante.

Conferința de Psihiatrie și Psihologie Medico-Legală 2024 a fost un prilej excelent de a înțelege mai bine cum interacționează dreptul, medicina și psihologia în contextul unor situații complexe și sensibile. Temele abordate au scos în evidență nu doar provocările actuale, ci și oportunitățile de a îmbunătăți legislația și practica juridică în beneficiul persoanelor vulnerabile și al societății.

Fie că a fost vorba despre protecția persoanelor cu dizabilități, reglementările mai stricte privind conducerea sub influența alcoolului sau lacunele legislative legate de nașterile la domiciliu, discuțiile au pus accent pe nevoia de colaborare interdisciplinară și pe adaptarea legislației la realitățile actuale.

Lasă un răspuns