Pensia alimentară: cum se calculează și până când se plătește?
În practica ultimilor ani, litigiile de familie în care sunt implicați copii minori sunt tot mai des întâlnite. Odată cu divorțul, părinții trebuie să clarifice o serie de aspecte importante privind situația copilului: locuința acestuia, programul de legături personale cu celălalt părinte și, nu în ultimul rând, contribuția fiecărui părinte la cheltuielile de creștere și educare.
Unul dintre subiectele care ridică frecvent întrebări este pensia de întreținere și, mai ales, modul în care aceasta se calculează.
În practică, întrebarea apare deseori atunci când părintele obligat la plată nu obține doar un salariu lunar, ci și alte venituri: bonusuri, prime, dividende sau alte câștiguri.
Se calculează pensia de întreținere exclusiv prin raportare la venitul net lunar constant? Sau trebuie avute în vedere și aceste venituri suplimentare?
Ce spune Codul civil?
Punctul de plecare este obligația ambilor părinți de a contribui la întreținerea copilului.
Art. 499 alin. (1) Cod civil:
„Tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională.”
De asemenea, art. 513 Cod civil prevede:
„Obligația de întreținere există numai între persoanele prevăzute de lege. Ea se datorează numai dacă sunt întrunite condițiile cerute de lege.”
Cât poate reprezenta pensia de întreținere?
Limitele sunt prevăzute de art. 529 Cod civil:
„(1) Întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti.
(2) Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii.
(3) Cuantumul întreținerii datorate copiilor, împreună cu întreținerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăși jumătate din venitul net lunar al celui obligat.”
Așadar, procentele de 1/4, 1/3 și 1/2 reprezintă limite maxime, nu sume care se acordă automat. La stabilirea pensiei trebuie avute în vedere atât nevoile copilului, cât și mijloacele părintelui care datorează întreținerea.
Salariu, bonusuri, prime– ce intră în calcul?
Aici apare, de fapt, problema practică.
Noțiunea de venit nu se limitează, în toate situațiile, la salariul de bază. În jurisprudența Înaltei Curți s-a arătat că actuala reglementare are în vedere, în principiu, veniturile indiferent de sursa lor, inclusiv venituri din chirii, redevențe, dividende sau alte surse.
Există însă o distincție importantă: caracterul de continuitate al venitului.
Prin urmare, faptul că un părinte a încasat la un moment dat o primă, un bonus sau o altă sumă nu înseamnă automat că aceasta va fi inclusă în baza de calcul a pensiei de întreținere. Trebuie analizată natura venitului, caracterul său periodic sau ocazional și situația concretă a părintelui.
Pensia poate fi stabilită și într-o sumă fixă?
Da. Art. 530 Cod civil prevede:
„(1) Obligația de întreținere se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului și, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învățătură și pregătire profesională.
(2) Dacă obligația de întreținere nu se execută de bunăvoie, în natură, instanța de tutelă dispune executarea ei prin plata unei pensii de întreținere, stabilită în bani.
(3) Pensia de întreținere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care datorează întreținere. Dispozițiile art. 529 alin. (2) și (3) rămân aplicabile.”
Prin urmare, pensia de întreținere poate fi stabilită fie într-o sumă fixă, fie procentual, în funcție de circumstanțele concrete.
Cine stabilește pensia de întreținere?
Părinții se pot înțelege asupra modalității în care contribuie la întreținerea copilului. Atunci când nu există un acord, instanța de tutelă stabilește întinderea obligației, modalitatea de executare și contribuția fiecărui părinte.
Important este că pensia de întreținere reprezintă un drept al copilului, nu un venit al părintelui cu care acesta locuiește.
Poate fi modificată pensia de întreținere?
Pensia de întreținere nu rămâne în mod obligatoriu la aceeași valoare pe toată perioada pentru care este datorată. Situația financiară a părintelui se poate schimba, la fel cum se pot modifica, în timp, și nevoile copilului.
Astfel, atunci când intervin schimbări în ceea ce privește mijloacele celui care datorează întreținerea sau nevoile celui care o primește, cuantumul pensiei de întreținere poate fi majorat sau redus, în condițiile prevăzute de lege.
Ce se întâmplă dacă pensia de întreținere nu este plătită?
Neplata pensiei de întreținere poate avea consecințe care depășesc sfera civilă.
Atunci când părintele obligat la plata pensiei de întreținere nu își îndeplinește obligația, trebuie făcută o distincție importantă între imposibilitatea obiectivă de plată și refuzul cu rea-credință de a plăti.
În anumite condiții prevăzute de Codul penal, neplata cu rea-credință a pensiei de întreținere poate constitui infracțiunea de abandon de familie.
Prin urmare, simplul fapt că pensia de întreținere nu a fost achitată nu conduce automat la răspundere penală. Pentru existența infracțiunii trebuie îndeplinite condițiile prevăzute de lege, inclusiv cele referitoare la perioada de neplată și la reaua-credință a persoanei obligate.
Până când se plătește pensia de întreținere?
În principiu, pensia de întreținere se datorează până la împlinirea vârstei de 18 ani.
Obligația părinților poate continua însă și după majorat dacă tânărul își continuă studiile. În această situație, părinții au obligația de a-l întreține până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani.
Scrie-ne și programează o ședință de consultanță juridică!
E-mail: nicoleta@avocatraulea.ro
Telefon: 0721 155 757